Levănțica a intrat în viețile noastre de multă vreme. Vizitam regiunea Provence, în Franța, când am mers pentru prima dată printr-un lan plantat cu lavandă, ne-am îndrăgostit imediat atât de plantă în sine cât și de felul în care se cultivă, dispunerea liniară care dă o geometrie atât de frumoasă oricărui loc din natură. În plus, de ceva vreme ne gândeam să începem o mică afacere de familie, în care să investim cu dragoste în inima Banatului.
Primele amintiri legate de lavandă pe care le am datează din copilărie; citisem La Medeleni, Ionel Teodoreanu creând o imagine superbă a trecutului boieresc românesc, când, în casa de la țară unde se retrăgeau personajele vara, se punea levănțica prin dulapuri – dădea un miros frumos și de asemenea apăra conținutul mobilei de diferite insecte nedorite. Impresia de vechi, boieresc, mângâiere de soare mi-a rămas până azi întipărită. Mai apoi, am primit de la fratele meu, adusă din Franța, o sticlă superbă cu esență de lavandă pentru folosit în casă, pentru aromarea a diferite pernuțe și alte obiecte de decor care să împrospăteze și să aromatizeze aerul din casă și din dulapuri.
Știam că există puieți de lavandă de vânzare în Franța, precum și semințe de lavandă, însă inital ne-am temut că soiurile găsite acolo nu vor trăi bine pe plaiurile românești. De aceea ne-am gândit să experimentam cu ce găsim la noi, mai ales că în Franța se găsește lavandin iar noi ne doream levănțică. Astfel, am vizitat mai multe culturi de lavandă de la noi din țara, preferând să mergem la față locului și nu să comandăm de la distanță pentru a putea cere și informații utile pentru înființarea unei culturi de lavandă direct de la cei care au făcut asta deja și au mai multă experiență. De asemenea, am achiziționat un aparat care măsoară proprietățile solului, precum aciditate și umiditate, pentru a compară cu tipul de sol din Timiș, unde ne gândeam să pornim totul. Cât despre climat, știam deja că e potrivit așa că nu ne-am făcut griji.
Prima experiență cu plantatul a fost un total dezastru, pentru că vizitasem o plantație care ne-a lăsat o impresie foarte bună, însă comanda de butași de lavandă am făcut-o ulterior, așteptând să ajungă un număr nu foarte mare acasă prin cineva. Când au ajuns butașii, erau extrem de plăpânzi, cu tulpini foarte moi, deloc solide, iar rădăcinile erau și ele aproape invizibile. Îngrămădiți toți în același ghiveci, erau pe punctul de a putrezi. I-am plantat imediat ce au ajuns, însă nu a supraviețuit niciunul. Nici nu ne așteptam, de altfel, la cum arătau, dar am făcut încercarea oricum.
După această primă experiență nu ne-am descurajat, continuând să căutăm alți și ați furnizori. Am testat, deci, pe propriul nostru teren din Banat butași de lavandă de mai multe soiuri, aduși din diferite regiuni din țară, am plantat puieții simplu în pământ fără să adăugăm niciun fel de îngrășământ să ajutăm plantă cumva, pentru a vedea exact cum relaționează natural cu solul. Comenzile ulterioare s-au soldat cu niște puieți mai puternici, după plantare doar am pus apa și atât. Ei bine, tot ce am plantat apoi a prins, spre bucuria noastră, butașii mergând cu curaj înspre niște viitoare tufe foarte frumoase.
Am continuat și cu documentatul, am cerut informații atât din țara cât și de la cei care cultivă cu succes de ani de zile peste hotare, de la despre cum se plantează butașii de lavandă până la cum se tunde o tufă de lavandă, cum se îngrijește, cum se înțelege cu apa, ce fel de sol preferă și altele. Până la urmă lucrurile mergând atât de bine, am continuat înspre a ne face propria noastră cultură de lavandă. Și ne bucurăm în fiecare zi că am luat decizia asta, e o plantă pe care nu ai cum să nu o îndrăgești!