Circulă multe articole pe internet cu privire la cerințele tehnice necesare pentru a înființa o nouă cultură de lavandă, însă multe surse oferă informații contradictorii care induc în eroare viitorii fermieri. Mulți dintre aceștia ajung în situația în care, după o investiție de 2-3 ani, nu pot valorifica recolta din motive de incompatibilitate tehnică între tipul de sol, specia și soiul de lavandă și metoda de valorificare. Vom încerca să lămurim în acest articol toate aspectele neclare și să punem la dispoziția viitorilor cultivatori de lavandă un plan de acțiune care îi va ajuta să decidă dacă este oportun sau nu să înființeze o cultură de lavandă.

Vom analiza în continuare, pe rând, fiecare aspect tehnic care trebuie studiat înainte de înființarea unei culturi de lavandă.

1. Fezabilitatea tehnică a terenului

Primul pas pe care trebuie să-l facă orice fermier înainte de înființare este o analiză de sol. În lipsa acestei analize șansele ca viitoarea cultură de lavandă să poată fi valorificată la așteptările inițiale scad în medie la 60-70%. Cel mai important element specific viitorului teren de amplasament al culturii este ph-ul solului. Un ph nepotrivit pentru lavandă are mai multe efecte negative, printre care dezvoltarea greoaie (permanență sau temporară) a plantelor de lavandă, mortalitate ridicată a plantelor (atât la înființare cât și anual), randament scăzut la producția de ulei esențial și/sau calitate inferioară a uleiului esențial conținut în floarea de lavandă (factor decisiv în stabilirea prețului de vânzare a florii de lavandă; în unele cazuri apare refuzul procesatorului de a cumpără floarea). Efectul ph-ului asupra calității florii de lavandă este dat în principal de valorile scăzute ale acetatului de linalil și astfel apare degradarea mirosului uleiului de lavandă extras de procesator.

Pentru a face un test de ph realist este necesară prelevarea de probe de sol pe profil de 70cm adâncime. Este important să prelevați profile de sol din mai multe zone diferite de pe teren, împrăștiate pe toată suprafața și dispuse în zig-zag pentru a evita curbe de nivel sau zone uniforme. Pentru fiecare profil extras, este suficient să extrageți două probe, una de la 30cm adâncime și alta de la 70cm adâncime. În practică, dacă ne raportăm la 1ha, un viitor cultivator de lavandă va alege în jur de 3 zone de pe teren și din fiecare zonă va extrage câte două probe, una de la 30cm adâncime și altă de la 70cm adâncime. Fiecare probă va trebui etichetată corespunzător cu zona și adâncimea ei și va fi dusă la un laborator care poate face ph la sol (fie institut agronomic sau pedologic de stat, fie laborator privat).

Noi, Lavandă de România, facem interpretarea rezultatelor analizei de ph ca prim pas în a oferi unui potențial client un ok tehnic. Nu analizăm doar valoarea ph-ului într-un singur punct, pentru că relevanța este mică în acest caz, ci variația ph-ului pe orizontală și verticală a terenului testat de client. Astfel, încadram terenul testat în 3 categorii: Teren OK Tehnic, Teren Nepotrivit dar Corectabil, Teren Nepotrivit și Necorectabil. Potențialilor clienți care se încadrează în ultima categorie nu le recomandăm să înființeze o cultură de lavandă pe terenul analizat.

2. Alegerea speciei și a soiului de lavandă 

Există 30-40 de specii de lavandă omologate la nivel global, însă noi ne concentrăm pe una singură, Lavandula angustifolia (sinonim cu Lavandula officinalis sau Lavandula vera). Uleiul esențial de lavandă considerat ca fiind de calitate superioară este extras numai din anumite soiuri (varietăți, cultivări) ale aceste specii. La nivel global sunt omologate câteva mii de soiuri din specia Lavandula angustifolia, fiecare cu destinația proprie: ulei esențial, condimente alimentare, ceaiuri, decor, etc.

Fiecare viitor fermier va trebui să aleagă destinația comercială dorită pentru viitoarea să cultură de lavandă. Un cultivator de lavandă care dorește scalabilitate sau care dorește să lucreze cu suprafețe mari fixe se va orienta către soiuri destinate producției de ulei esențial. Un cultivator care dorește să lucreze cu suprafețe mici se va orienta în general către soiuri destinate decorului. Există și cultivatori de mijloc care tatonează cu mai multe tipuri de soiuri de lavandă pentru a-și diversifica produsele valorificate.

3. Pregătirea terenului

Pregătirea terenului pentru viitoarea cultură de lavandă este relativ simplistă, însă câteva aspecte legate de experiență în agricultura vor face diferența între un teren bine pregătit și un teren slab pregătit.
În general, noi recomandăm scarificarea de drenaj a terenurilor plane sau scarificarea uzuală a terenurilor tasate. După acest prim pas opțional urmează arătura foarte adâncă pentru afânare. Pasul următor reprezintă mărunțirea solului, cu scopul de a obține o granularitate cât mai fină (ideal ca cea pentru legumicultură) și se poate face cu o gamă mai largă de utilaje, în funcție de tipul de sol, de gradul de erodare post-arătură sau de disponibilitatea utilajelor (în mod uzual se vor face combinări și variații între disc, freză verticală sau freză orizontală, combinator, tăvălug de zdrobire, grape, etc.). Pentru terenurile plane unde există un risc de inundare recomandăm și plantarea pe biloane.

4. Înființarea culturii de lavandă

Un viitor fermier trebuie să ia în calcul tehnologia prin care va înființa viitoarea sa cultură de lavandă. Există mai multe grade de mecanizare, în funcție de buget și disponibilitatea utilajelor. Plantarea 100% manuală necesită o investiție inițială minimă, însă costul efectiv al înființării este ridicat. Trecând prin mai multe grade de mecanizare se ajunge la plantarea maxim mecanizată, care cere o investiție inițială în utilajele de plantare (achiziție sau chirie) dar pentru care costul efectiv al înființării este minim.

5. Întreținerea și recoltarea culturii de lavandă

Întreținerea unei culturi de lavandă se poate face în diverse grade de mecanizare, începând cu un minim de mecanizare până la un nivel de mecanizare în proporție de maxim 95%. Există multe tipuri de utilaje, fiecare cu propriul cost de achiziție și propria eficiență, iar un viitor fermier trebuie să analizeze opțiunile de pe piață pentru alege o variantă care se potrivește necesităților și bugetului.